A plecat dintre noi cel care a marcat istoria literară a Braşovului ultimei jumătăţi de veac: Daniel Drăgan.
În dimineaţa de Buna Vestire s-a săvârşit din lumea aceasta, lăsând în urma sa o operă impresionantă şi ucenici în ale scrisului. Cu o remarcabilă putere de seducţie în planul dialogului literar, cu fermitate şi căldură deopotrivă, cu altruism, Daniel Drăgan a creat o adevărată şcoală, dincolo de ceea ce înseamnă opera pe care a semnat-o. Şi dincolo de un nume legat definitiv de istoria culturală a acestui oraş: cel al revistei Astra.
„Nu s-a lăsat răpus niciodată de vreo spaimă metafizică şi nici de vreo barieră aşezată inevitabil în calea destinului său“, spun prietenii.
Daniel Drăgan, pseudonimul lui Daniil Drăgan, născut la 20 decembrie 1935, Glodeni, jud. Dâmboviţa. Prozator, poet, dramaturg, editor. Absolvent al Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu“ a Uniunii Scriitorilor (1955) şi al Facultăţii de Ziaristică din Bucureşti. A fost membru al Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, membru al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA).
A fost preşedinte al Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România între 1966 şi 1967, a iniţiat şi condus revistele Astra (1966-1968; 1980-1990), Braşovul literar şi artistic, serie nouă (1978-1982) şi Coresi (1990-1993). A înfiinţat şi condus Editura Arania şi Fundaţia Culturală Arania. A fost preşedinte două legislaturi (2004-2006) al Societăţii Patronilor de Edituri din România (SPER).
A debutat în 1953 în revista Tânărul scriitor. Debutul editorial s-a produs în 1978 cu romanul Doi ori doi, Editura Cartea Românească. Texte literare semnate de Daniel Drăgan au fost traduse în germană, franceză, maghiară, engleză şi rusă.
Premii literare: trei Premii ale Filialei Braşov ale Uniunii Scriitorilor din România pentru proză: în 1984 – pentru Mărgele roşii, în 2003 – pentru Părintele Thom şi în 2004 – pentru Caravana; Premiul „Opera Omnia“ al Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România (2007).
OPERA:
Proză: Doi ori doi (1978); Oceanul (1980); Podul (1982); Mărgele roşii (1984); Ursa Mică (1986); Tare ca piatra (1987); Ursa Mare (1988, reeditat cu titlul Dincolo de Arania, 1995); Presimţirile (1989); Cherry din Dover / Cherry de Dover (povestire, ediţie româno-franceză, 1992); Cherry din Dover / Cherry Dover böl (povestire, ediţie româno-maghiară, 1992); Zgribulic şi Scândurica (povestire, ediţie româno-germană, 1992); Stăpânii lumii (1999, ediţia a II-a 2003, ediţia a III-a 2013); Părintele Thom (2002); Caravana (2004, reed. 2006); Ciuma boilor (2005); Ultima tinereţe a Mariei Suru (povestire, 2005); Drum spre Arania / On the way to Arania (povestire, ediţie româno-engleză, 2005); Diavolul, aproapele nostru (2005); Umbra Marelui Protector (2008); Fantoma (schiţe, nuvele, povestiri, 2009); Subreta (un alt fel de roman, 2010); Biedermeier (2011); Mehmed (2011).
Versuri: Hohote mari auzind (1995); Clipa de Apoi (1999); Continentul Whitman (2002); Perimetru magic (2010); Visul poetului unic Neum (2012); Statuie cu lacrimă (2013).
Memorialistică: Firele de iarbă ale Americii (2002); Apel la memorie (2007).
Teatru: Revelion cu Paloma Blanca (2003).
REFERINŢE CRITICE (selectiv):
În volume: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul scriitorilor români; Dumitru Micu, Scurtă istorie a literaturii române; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române; Eugen Simion, Dicţionarul General al literaturii române, editat de Academia Română; Marian Popa, Istoria literaturii române…; Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană; Irina Petraş, Literatura română contemporană; B. Crăciun, D. Crăciun-Costin, Dicţionarul scriitorilor români de azi; Iaşi: Porţile Orientului, 2011.
În reviste: Marian Popa, Nicolae Steinhardt, Mircea Iorgulescu, Laurenţiu Ulici, Mona Mamulea, Petru Poantă, Niadi Cernica, Mihail Diaconescu, M.N. Rusu, Ion Itu, Petru Homoceanul, Anatol Ghermanschi, Rodica Drăghincescu, D.R. Popescu, Valentin Silvestru, A. I. Brumaru, Zorin Diaconescu, Valentin Taşcu, Adrian Lesenciuc, Tudorel Urian, Mihail Diaconescu, Adrian Dinu Rachieru, Virgil Borcan, Al. Piru, Cleopatra Lorinţiu, Constantin Miu, Costin Tuchilă, Doru Munteanu, Emil Manu, Horia Gârbea, Horst Schuller Anger, Ion Topolog, Mioara Bahna, Valeria Manta Tăicuţu, Liviu Comşia, Mihaela Malea Stroe, Ovidiu Moceanu, Valentin Taşcu, Vasile Gogea.