A încetat din viață, în dimineața zilei de 27 mai, poetul și jurnalistul Dan Radu Stănescu.
Născut la Mediaș, la 12 decembrie 1945, Dan Radu Stănescu avea 68 de ani. A studiat la București, la Facultatea de Filologie, secția franceză – spaniolă, practicând apoi jurnalistica la Agerpres, Antena 1, Realitatea TV, ca specialist în politică externă.
A debutat ca poet în 1982, la editura Eminescu, cu volumul de versuri Mâine poemul acesta și a mai publicat trei alte cărți de poeme: Scrisori către Ariel, editura Eminescu, 1984, Loc de uitare, editura Eminescu, 1987 și Errata și alte texte, editura Eminescu, 1998.
Dan Radu Stănescu a publicat și o seamă de traduceri, din literatura franceză în special. Dintre romanele pe care le-a tradus, iată câteva de Andrei Makine: Femeia care așteaptă, Pământul și cerul lui Jacques Dorme, Cartea scurtelor iubiri eterne, Iubirea omenească, romanul lui François Weyergans – Trei zile cu mama și volumul autobiografic al lui Emir Kusturica, Unde sunt eu în toată povestea asta?
Literatura română pierde în Dan Radu Stănescu un poet sensibil și un intelectual de mare finețe.