Uniunea Scriitorilor din România și Asociația Scriitorilor București anunță cu profund regret încetarea din viață a prozatorului Alexei Rudeanu (12 aprilie 1939, Chișinău – 2 ianuarie 2013, București).
Alexei Rudeanu a făcut studii primare și liceale în Zalău, Cluj, Aiud, terminate în 1957 la Arad, apoi la Institutul Pedagogic din Suceava (1968-1969). A lucrat ca redactor la diverse ziare din Botoșani și Suceava. A debutat în suplimentul literar al ziarului sucevean Zori noi (1957), continuând să publice reportaje, schițe și povestiri în presa locală. Între 1977 și 1986 s-a retras în munți, pentru a se dedica scrisului.
În 1992 a fondat Liga Legendelor Lumii – Gnomes’ Land, pentru promovarea copiilor români talentați, iar în 2000 a înființa Cetatea literară. Revista scriitorilor români de pretutindeni, care apare doar pe Internet. A semnat și cu pseudonimul Alexander Mertz. Debutul editorial al lui Alexei Rudeanu s-a produs în 1969 cu volumul de povestiri Exilul pisicilor, urmat de Ultimul monac (1973).
Trecerea de la povestire la roman Alexei Rudeanu o va realiza în Focul rece (1973). Cu Pietrele acestei case (1975), Alexei Rudeanu a inaugurat un ciclu ce se încadrează în categoria „cronicilor de familie”, care cuprinde și Mansarda colibei (1976), Fratele norocos (1980) și Rușinea familiei (1983). A mai publicat și alte romane și volume de povestiri și nuvele. În 2007 a publicat sub pseudonimul Aleksander Mertz ultimul său volum, romanul Maraton spre fericire. Prin dispariția lui Alexei Rudeanu, proza românească suferă o dureroasă pierdere.