Joi, 16 martie, s-au desfășurat, la Hotel Marriott, primele evenimente din seria de programe și proiecte ale Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2017, respectiv relansarea Editurii Cartea Românească, prin prezentarea celor mai recente apariții, precum și a proiectului Scriitorul anului, ediția a II-a. Se cuvine precizat că inițiatorul manifestărilor de la Marriott, colegul nostru de la Filiala Cluj-Napoca, eseistul Vasile Sebastian Dâncu, a contribuit decisiv, în calitatea sa de vice-premier în precedentul guvern, la deblocarea situației finanțării revistelor culturale. Manifestările au fost inaugurate prin cuvântul introductiv al Președintelui USR, Nicolae Manolescu, o panoramă a activităților Uniunii din ultima perioadă, care o impun drept o instituție vie, dinamică, reformată din interior. Nicolae Manolescu a accentuat existența unor proiecte speciale dedicate literaturii tinerilor, cum s-au mai derulat și în trecut și a subliniat că, prin legea finanțării revistelor de cultură, pentru prima dată, statul român devine responsabil pentru apariția acestor publicații de tradiție și anvergură. De asemenea, Nicolae Manolescu a punctat importanța organizării unor manifestări care să atragă publicul iubitor de literatură. Invitat la microfon, Mircea Mihăieș, laureatul primei ediții a Galei Scriitorul anului, devenit, conform regulamentului, președintele juriului de anul acesta, a prezentat pe scurt proiectul și componența juriului din 2017, anunțând, apoi, scriitorii nominalizați pentru lunile noiembrie și decembrie 2016, respectiv ianuarie și februarie 2017, cu motivația juriului pentru fiecare nominalizare: Varujan Vosganian, Al. Cistelecan, Gellu Dorian și Mihaela Miroiu. Prezenți în sală, Mihaela Miroiu și Gellu Dorian au fost invitați să spună câteva cuvinte. Mihaela Miroiu s-a referit la volumul său recent, apărut la Cartea Românească, Cu mintea mea de femeie, care i-a adus nominalizarea, insistând asupra componentei lui autobiografice și a bucuriei de a începe să conteze ca scriitoare. Femeile, a dezvăluit Mihaela Miroiu, nu ascund nici un mister, în afară de acela al tăcerii, din care încep, treptat, să iasă. Gellu Dorian a rezumat istoria acordării Premiului Eminescu la Botoșani, proiect care l-a recomandat pentru nominalizarea ca scriitor al lunii ianuarie și și-a exprimat nădejdea că această tradiție de 27 de ani va continua. Călin Vlasie, directorul Editurii Cartea Românească, în noua formulă editorială, a deschis evenimentul de lansare a primelor volume din noile colecții, spunând că editura pe care o reprezintă este cel mai valoros bun cultural al scriitorilor români. I-a evocat pe scriitorii importanți care au lucrat, de-a lungul timpului, la editură, i-a salutat pe foștii redactori prezenți în sală și a anunțat cele cinci titluri lansate cu prilejul evenimentului inaugural, precum și seria de cărți pentru elevi. Astfel, primul volum lansat a fost recentul roman al lui Gabriel Chifu, Ploaia de trei sute de zile, despre care au vorbit Nicolae Manolescu, Mircea Mihăieș și Răzvan Voncu. Nicolae Manolescu a punctat, în câteva cuvinte, că romanul este opera unui mare prozator. Mircea Mihăieș a spus, panoramând opera lui Gabriel Chifu, că romanele sale binemerită laudă, iar Ploaia de trei sute de zile este o carte scrisă strălucit, despre o lume condamnată. Răzvan Voncu a etichetat romanul drept o carte unică în literatura română de azi, în egală măsură atașantă și problematică, încheind cu speranța că, totuși, în țara în care se naște un asemenea prozator merită să trăiești. În cuvântul său de mulțumire, Gabriel Chifu a vorbit despre scriitura de tip palimpsest, despre nivelele succesive de semnificații despre cuvântul din care s-a născut, ca dintrun sâmbure, această construcție ficțională și, ca aspirație, despre cartea vie pe care a și încercat s-o definescă. O carte de viață și de moarte, scrisă în momente foarte grele pentru autorul ei. Cea de-a doua lansare a fost a primelor două volume din opera dramatică a lui Matei Vișniec, prezentate de Ion Bogdan Lefter. Acesta a subliniat importanța unei ediții complete din teatrul lui Vișniec pentru destinul lui literar, divulgând că această serie, în opt volume, în total, a fost inițial un proiect al Editurii Paralela 45 și este un cadou pe care Cartea Româ- nească îl primește la relansare. Despre Expresivitatea involuntară, cartea recent reeditată a lui Eugen Negrici, a vorbit Răzvan Voncu, spunând că prima ei receptare a fost pe un palier superficial, deși ne referim la o carte deopotrivă curajoasă și precaută, care ar trebui inclusă în bibliografia obligatorie pentru liceu. Medeea Iancu a fost prezentată de Nicolae Manolescu, care a catalogat recentul ei volum drept una din cărțile cele mai bune ale noului val în poezie. În final, Daniel Cristea-Enache a prezentat, emoționant, volumul Mihaelei Miroiu, fosta lui profesoară de la Liceul MF 3, care i-a format, în adolescență, atitudinea civică și morală. În încheiere, Nicolae Manolescu a prezentat primele apariții din colec- ția dedicată elevilor, o inițiativă foarte utilă și atrăgătoare grafic. Manifestarea s-a încheiat cu un cocktail, la care au participat cele câteva zeci de invitați, nume dintre cele mai vizibile și importante ale literaturii române de azi. (Rep.)
P.S. Trebuie să spunem, cu îndreptățit regret, că această manifestare, semnificativă pentru cultura noastră la zi, nu a intrat în atenția nici uneia dintre televiziunile de la noi, acestea preferând, de pildă, să preia, în direct, ore în șir, imagini de la funeraliile unei cântărețe de muzică populară. Suntem, de bună seamă, suma alegerilor noastre