Un nou număr al revistei „Viața Românească”, publicație aflată sub egida Uniunii Scriitorilor din România, propune cititorilor o selecție consistentă de poezie, proză, eseistică și critică literară, alături de reflecții asupra teatrului, artelor vizuale, cinematografiei și fenomenelor culturale contemporane.
Între contribuțiile acestui număr se remarcă eseul semnat de Vianu Mureșan, „Despre retragere și scris. Argument împotrivă de Ioan Es. Pop”, publicat în rubrica „Profil de poet”. Pornind de la universul literar și biografic al lui Ioan Es. Pop, autorul investighează relația dintre scris, singurătate și retragerea din lume, identificând în experiența ascunderii una dintre structurile profunde ale sensibilității poetului. Copilăria, lectura, dificultatea participării la viața socială și refugiul în interioritate devin reperele unei interpretări care urmărește continuitatea dintre existența poetului și expresia sa literară.
Pentru Vianu Mureșan, retragerea reprezintă, de bună seamă, o reacție defensivă în fața lumii, dar mai ales o modalitate de constituire a identității poetice. Scrisul însuși devine o formă paradoxală de ascundere, prin care poetul își afirmă prezența tocmai refuzând expunerea. Eseul conturează astfel portretul unui autor profund sceptic față de ritualurile consacrării publice, pentru care autenticitatea presupune renunțarea la spectacolul propriei personalități. „Un fel de a fi prezent fără să te expui, un fel de a rosti fără să te trădezi”, notează Vianu Mureșan în încheierea analizei sale.
Sumarul revistei cuprinde, de asemenea, un articol de Ion Bogdan Lefter consacrat operei lui Nicolae Manolescu, reflecțiile lui Alexa Visarion despre ceremonial și destin, precum și contribuția lui Liviu Bordaș dedicată lui Mircea Eliade. Poezia este reprezentată de Ion Pop și Petre Ioan Crețu, în timp ce Mihai Babci semnează proză, iar Angela Baciu propune o serie de prozopoeme.
Secțiunile de critică literară reunesc articole semnate de Mircea V. Ciobanu, Daniel Cristea-Enache și Gheorghe Grigurcu. Alte contribuții aparțin Rodicăi Grigore, care semnează cronica traducerilor, lui Florin Toma, prezent în paginile dedicate artelor plastice și lecturilor, și lui Mihai Fulger, care discută două filme relevante pentru cinematografia europeană contemporană, prezentate la Locarno.
Numărul este completat de texte semnate de Aurel Codoban, Maria-Gabriela Constantin, Hanna Bota, Ioana Scoruș, Alina Gherasim și Liviu Capșa, precum și de rubricile consacrate actualității editoriale. În paginile finale, revista aduce un omagiu traducătorului și poetului Sorin Mărculescu, în secțiunea „In memoriam”.
Condusă de Nicolae Prelipceanu, revista „Viața Românească” continuă tradiția publicației fondate la Iași, în martie 1906, păstrându-și vocația de spațiu al dialogului dintre creația literară, reflecția critică și cultura contemporană.
