Numărul 43 al revistei „România literară”, apărut la 16 octombrie 2026, propune cititorilor o ediție bogată în eseuri, cronici, studii de istorie literară, interviuri și poezie. Între temele abordate se numără relația dintre limba română și piața de carte, memoria culturală a Europei Centrale, interpretarea istoriei și receptarea literaturii contemporane.
În deschiderea numărului, Gabriel Chifu semnează, la rubrica Puzzle, articolul „Limba română și piața de carte”, pornind de la o reflecție asupra relației dintre limbă, comunitatea vorbitorilor și lectură. Autorul atrage atenția asupra consecințelor diminuării interesului pentru literatura scrisă și asupra necesității unor politici publice care să încurajeze lectura și să susțină literatura națională. Textul reia idei prezentate în cadrul Festivalului „Limba Română” de la Brașov.
O altă contribuție importantă este eseul lui Angelo Mitchievici, „Finis imperii: literatura mitteleuropeană a decadenței”, care explorează universul cultural al Europei Centrale prin prisma destrămării Imperiului Austro-Ungar și a crizelor istorice care au modelat literatura regiunii. Evocarea destinului lui Stefan Zweig deschide o reflecție asupra dispariției unei lumi și a felului în care literatura conservă memoria civilizațiilor aflate în pragul transformării.
În paginile dedicate istoriei literare, Vasile Spiridon revizitează universul poetic al lui Emil Botta în studiul „Un dor fără spațiu. Emil Botta (1911–1977)”, urmărind semnificațiile dorului, ale Himerei și ale rătăcirii într-o operă dominată de aspirația către nemărginire. Tot în registrul recuperărilor și reinterpretărilor literare, Paul Cernat propune, în „Literatura rîurilor”, o incursiune geocritică în reprezentările cursurilor de apă din literatura română, de la autorii clasici la Geo Bogza și Nicolae Iorga.
Cronica literară semnată de Răzvan Voncu, „O literatură a lumii”, este dedicată volumului Studii literare de Coman Lupu, evidențiind contribuția hispanistului român la traducerea, interpretarea și receptarea unor autori importanți ai literaturii universale.
Mircea Mihăieș continuă seria intervențiilor sale critice la rubrica Contrafort, cu articolul „Regula de trei simplă”, iar Irina Petraș reflectează, în „Historia fabulatoria”, asupra raportului dintre istorie, adevăr și narațiunile prin care încercăm să înțelegem trecutul.
Din sumarul numărului mai rețin atenția eseul „Logosul și frumosul”, semnat de Marta Petreu, interviul acordat de Mihnea Măruță lui Cristian Pătrășconiu, articolul lui Nicolae Georgescu despre Eminescu în Dobrogea și contribuția Veronicăi D. Niculescu, „Iepurele de iunie”.
Secțiunile de critică și recenzie reunesc texte semnate de Gheorghe Grigurcu, Ioan Holban, Gheorghe Glodeanu și Horia Gârbea, dedicate unor apariții editoriale recente, poeziei, prozei și patrimoniului arhitectural.
Literatura contemporană este prezentă și prin poemul săptămânii, semnat de Adrian Popescu, precum și prin grupajele poetice ale lui Florian Copcea și Spiridon Popescu.
În secțiunea Meridiane, revista acordă atenție scriitoarei canadiene Anne Carson, laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2026, printr-un material care pune în lumină originalitatea operei sale și dialogul acesteia cu tradiția clasică. Tot aici, Adrian Lesenciuc publică „Jurnal de front”, o lectură a memoriilor lui Mario Vargas Llosa, Peștele în apă.
Numărul este completat de contribuții semnate de Ioan T. Morar, Dan Stanca, Doina Condrea Derer, Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann, Mirel Bănică și Marina Constantinescu.
Prin diversitatea temelor și a perspectivelor critice, noua ediție a revistei „România literară” continuă să ofere un spațiu de întîlnire între literatura română contemporană, memoria culturală și marile dezbateri ale literaturii universale.
Numărul 43/2026 al revistei „România literară” poate fi consultat online, împreună cu sumarul complet, la: https://romanialiterara.com/arhiva/43-2026/
