FestLit Cluj, la ceasul al XIII-lea

Timp citire estimat: 8 Min

Cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Național de Literatură – FestLit Cluj a readus în prim-plan dialogul dintre generații, memoria culturală, poezia și viața literară a filialelor Uniunii Scriitorilor din România.

Lansat în 2014 de Uniunea Scriitorilor din România, la inițiativa lui Gabriel Chifu, FestLit Cluj a fost gândit, încă de la început, ca un proiect capabil să transforme orașul, pentru câteva zile, într-o capitală a scrisului românesc. Reprezentanți ai celor 20 de filiale ale USR s-au întâlnit, la primele ediții, în inima Transilvaniei, într-un spațiu dedicat dialogului, dezbaterilor și întâlnirii directe cu publicul cititor.

De-a lungul timpului, festivalul a inclus Rondul de gală al scriitorilor, întâlniri în instituții de învățământ preuniversitar și universitar, prezentări ale nominalizaților pentru Marele Premiu FestLit Cluj și festivități de premiere. Laureații Marelui Premiu au fost Gabriel Chifu (2014), Corin Braga (2015), Ana Blandiana (2016), Niculae Gheran (2017), Lăcrămioara Berechet și Liviu Ioan Stoiciu (2018). Laureatul Premiului special al primei ediții a fost Ștefan Borbély, iar la singura ediție a Concursului de manuscrise, câștigător a fost Savu Popa.

Mai multe informații despre edițiile precedente pot fi consultate la numai un click distanță:

Rondul de gală: 33 de poeți, de la 26 la 96 de ani

Ediția a XIII-a a debutat cu tradiționalul Rond de gală, recitalul poeților invitați. Cuvinte de deschidere au rostit Irina Petraș, Varujan Vosganian și Gabriel Chifu. Publicul a urmărit și un scurt mesaj video transmis de primarul Emil Boc, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca fiind sponsori principali ai celor treisprezece ediții ale festivalului.

Treizeci și trei de poeți, cu vârste între 26 și 96 de ani, au citit în cadrul recitalului: Jesica Baciu, Horia Bădescu, Mariana Bojan, Gabriel Bota, Gabriel Chifu, Ion Cristofor, Andrei Doboș, Dinu Flămând, Ana Herța, Iulia-Daria Iacob, Vasile Igna, Rodica Marian, Menuț Maximinian, Ștefan Melancu, Flaviu Claudiu Mihali, Liviu Mircea, Vlad Moldovan, Ioan T. Morar, Ion Mureșan, Olimpiu Nușfelean, Laura Francisca Pavel, Emilia Poenaru Moldovan, Ion Pop, Florentin Popa, Adrian Popescu, Aurel Rău, Andreea Iulia Scridon, Cătălina Soare-Hüll, Olga Ștefan, Bogdan Tiutiu, Ionuț Țene, Marius Țion și Varujan Vosganian.

Recitalul s-a desfășurat la Centrul de Cultură Urbană Casino, într-o sală împodobită cu flori de sânziene, mulți dintre cei prezenți venind în port popular, pentru a onora sărbătoarea. Fundalul muzical a fost susținut de harpista Oana Prisacariu. Pe parcursul serii, un material proiectat pe ecran a reamintit publicului momente importante din istoria edițiilor precedente, alcătuind o arhivă vizuală primită cu interes.

Seara s-a încheiat cu o gustare tradițională și un pahar de vin oferite de Primăria municipiului Cluj-Napoca.

Memorie culturală vs. amnezie culturală

Joi, 25 iunie, la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, de pe str. Universității nr. 1, s-a desfășurat simpozionul-dezbatere „Memorie culturală vs amnezie culturală”. Au luat cuvântul Ioan-Aurel Pop, Varujan Vosganian, Angelo Mitchievici, Aurel Codoban, Adrian Tudurachi, Ion Mureșan și Adrian Popescu. Dezbaterea a fost moderată de Irina Petraș.

Tema, una de actualitate și de larg interes pentru lumea literară și culturală, a generat o discuție consistentă, a cărei continuare a fost propusă pentru un alt prilej. Înregistrarea poate fi urmărită aici:

Caietele FestLit Cluj 2026 și biblioteca-arhivă a Filialei

În cadrul aceleiași ediții au fost lansate și „Caietele FestLit Cluj 2026”, antologie în care semnează Horia Bădescu, Ioana Bot, Constantina Raveca Buleu, Dana Buzura-Gagniuc, Paul Cernat, Gabriel Chifu, Aurel Codoban, Gheorghe Glodeanu, Vasile Igna, Laura Lazăr Zăvăleanu, Menuț Maximinian, Angelo Mitchievici, Ioan T. Morar, Delia Muntean, Vianu Mureșan, Viorel Mureșan, Olimpiu Nușfelean, Gheorghe Pârja, Ovidiu Pecican, Irina Petraș, Laura Poantă, Ioan-Aurel Pop, Ion Pop, Mircea Popa, Doina Rad, Ilie Rad, Ion Simuț, Adrian Tudurachi și Varujan Vosganian.

Volumul poate fi citit pe site-ul Filialei Cluj, în secțiunea Editoriale, poziția 38: http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro/

Tot acolo pot fi consultate și celelalte volume din biblioteca-arhivă a Filialei clujene, între care „Școala Ardeleană și începuturile modernității românești”, „Farmecul etimologiilor. Elogiu limbii române”, „Literatura română – începuturi”, „Literatură și feminitate”, „Transilvania din cuvinte”, „Istoriile literaturii române”, „Scriitorul și Lumea”, „Cartea cuvintelor-madlenă”, „Rondul scriitorilor”, „Autoportrete în oglindă”, „Petrecere cu stil. Literatură și gastronomie”, „Lumea din cuvinte. Realitate și ficțiune”, „Cartea cărților copilăriei”, „Vremea uitată. Eseiști ai Transilvaniei” și „Poemele Transilvaniei”.

Salonul de vară al scriitorilor

După o scurtă ședință informativă a membrilor conducerii Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, Angelo Mitchievici și Gabriel Chifu, privind problemele și provocările cu care se confruntă Uniunea, participanții au vizitat Salonul de vară al scriitorilor, găzduit de Galeriile Steaua.

Expun pictură, grafică, fotografie și caligrafie Mariana Bojan, Ion Cristofor, Rodica Frențiu, Iulia Anamaria Ghidiu, Iulia-Daria Iacob, Elena Ilash, Flavius Lucăcel, Rodica Marian, Irina Petraș, Laura Poantă, Gheorghe Săsărman și Ligia Tudurachi.

Lucrările pot fi văzute într-un scurt material video disponibil aici:

Salonul de vară este un proiect inaugurat în 2008. De-a lungul anilor, expoziții similare au fost găzduite și de Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Galeriile Casa Artelor, Galeriile Diverta și Galeria de artă Scriptorium a Filialei.

Premiile Filialei Cluj pentru anul 2025

Tot în cadrul FestLit Cluj, sub semnul Reuniunii de vară, au fost decernate Premiile Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2025.

Juriul, alcătuit din Victor Cubleșan, președinte, Constantina Raveca Buleu, Menuț Maximinian, Horea Poenar, Egyed Emese și Karácsonyi Zsolt, membri, a stabilit următoarele premii:

Proză
Premiul a fost acordat Dorei Pavel, pentru volumul „Efectul Caligari”, Editura Polirom, 2025.

Poezie
Premiul a fost acordat lui Echim Vancea, pentru volumul „La marginea nicăierului”, Editura „Mantaua lui Gogol”, 2025.

Critică și istorie literară / Eseu
Premiile au fost acordate ex aequo lui Gheorghe Glodeanu, pentru „Prolegomene la o istorie a diarismului românesc”, Editura Eikon, 2025, și lui Lucian Nastasă-Kovács, pentru „Dan Barbilian / Ion Barbu. O recompunere a contrastelor”, Editura Mega, 2025.

Debut
Premiul a fost acordat lui Alex Ciorogar, pentru volumul „Ascensiunea autorului în era digitală”, Editura Presa Universitară Clujeană, 2025.

Premiul Dsida Jenő – minorități
Premiul i-a fost acordat Júliei Vallasek, pentru traducerile volumelor Doina Gecse-Borgovan, „Haza: úton” [„Rătăciri deliberate”], Editura Lector, Târgu Mureș, 2025, și Jane Austen, „Lady Susan”, „A Watson család” [„The Watsons”], „Sanditon”, Editura Meno Könyvek, Budapesta, 2025.

Festivitatea de premiere poate fi urmărită aici:

Ajuns la cea de-a XIII-a ediție, FestLit Cluj își confirmă rolul de spațiu al întâlnirii dintre scriitori, instituții culturale și public. Fructificând experiența acumulată până acum, Filiala Cluj își propune o reconsiderare a formatului festivalului, în vederea unei vizibilități mai mari și a unui impact public mai pronunțat.

Distribuie acest articol