Numărul dublu al revistei România literară, datat 20 noiembrie 2026, marchează 150 de ani de la nașterea Hortensiei Papadat-Bengescu și 50 de ani de la prima ediție a romanului Galeria cu viță sălbatică. Vasile Spiridon îi dedică prozatoarei studiul „Finețea geometriei”, iar Mihai Zamfir revine, în rubrica „Întoarcerea la cărți”, la romanul lui Constantin Țoiu, publicat în 1976.
La „Interviurile R.l.”, Cristian Pătrășconiu dialoghează cu scriitoarea și dramaturga bulgară Elena Alexieva (pp. 14–15). La pp. 30–31, revista publică în avanpremieră un fragment din Legenda. Libere meditații ale unui deținut incomod, de Boualem Sansal, în traducerea lui Bogdan Ghiu, la Humanitas Fiction. Scriitorul algerian pornește de la propria experiență a detenției pentru a reflecta asupra libertății.
Patru autori semnează în rubrica „Proza de astăzi” (pp. 20–24): Varujan Vosganian, Vlad Zografi, Grete Tartler și Hanna Bota. Ion Cocora și Ion Șerban Drincea publică poeme, iar cărților de poezie le sunt dedicate patru cronici, semnate de Horia Gârbea, Savu Popa, Paul Aretzu și Simona-Grazia Dima.
Gabriel Chifu deschide numărul cu „Încercând marea cu degetul”, Mircea Mihăieș semnează „Filozofia infidelității”, iar Toma Pavel încheie textul „Doar cei de lângă noi”. Ioan-Aurel Pop scrie despre profesori, Radu Cernătescu îl urmărește pe Rainer Maria Rilke „pe urmele inorogului”, iar Ioan Stanomir se oprește la Bulgakov, în „Romanul morfinei”. Numărul se încheie cu o cronică de film de Dana Duma, dedicată festivalului Les Films de Cannes à Bucarest, și cu o cronică dramatică de Marina Constantinescu, „Apă la bord”.