Noul număr al revistei România literară, al douăzeci și șaselea din acest an, are un cuprins apetisant. Puzzle de Gabriel Chifu analizează scena politică românească și situația de azi a ei, Contrafortul lui Mircea Mihăieș e consacrat scriitorului provocator care a fost Philip Roth. Vasile Spiridon semnează un text metodic, cum ne-a obișnuit, despre Anna de Noailles, iar Nicolae Prelipceanu, un mic eseu cu titlul Freedom sau carnaval? Ioan Radu Văcărescu publică o pagină de poezie, în timp ce Răzvan Voncu scrie despre volumul lui Mircea Mihăieș despre Virginia Woolf. Cristian Pătrășconiu o descoase elegant pe Ayelet Tsabari, scriitoare israeliano-canadiană.
Despre volumul lui Răzvan Voncu, Caleidoscop medieval, George Neagoe are o cronică frumoasă, în timp ce Dan Coman e recenzat de Angelo Mitchievici. Cartea Ioanei Drăgan e analizată de Paul Aretzu, cea a lui Ștefan Melancu, de Ioan Holban, și cea a Florinei Zaharia, de Savu Popa.
Alexander Baumgarten analizează volumul lui Ciprian Mihali. Horia Căbuți publică un fragment de roman, iar Horia Gârbea scrie o tabletă despre „sindromul Ursula Iguarán”, un sindrom descoperit chiar de el însuși. Adrian Alui Gheorghe scrie despre Arghezi, Gheorghe Glodeanu, despre jurnalul regăsit al lui Mircea Eliade. Liviu Capșa îi consacră o pagină lui I. D. Sîrbu, iar Anca Hațiegan, lui Camil Petrescu, dramaturgul.
Poate că această rapidă trecere în revistă vă va convinge deja să cumpărați România literară. Merită din plin.
