Academia Română a organizat în ziua de joi, 11 decembrie 2025, o dezbatere publică privind proiectul de Programă școlară de clasa a IX-a propus de Ministerul Educației și Cercetării. La dezbatere au participat membri ai corpului academic, scriitori, profesori. Dezbaterea a fost condusă de Mircea Martin, președintele secției de Filologie și Literatură. În debutul dezbaterii au luat cuvântul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, precum și Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, care a prezentat poziția USR. Varujan Vosganian a subliniat importanța pe care Uniunea Scriitorilor o acordă acestei dezbateri. Iată câteva dintre ideile cuprinse în alocuțiunea sa:
- În clipa de față, potrivit programelor școlare și manualelor existente, nu e clar care este canonul literar prezentat elevilor de liceu, iar prezența literaturii române contemporane lasă de dorit. Viziunea tematică oferă o imagine incompletă, disparată a evoluției literaturii, punând laolaltă scriitori din epoci diferite și de valoare diferită. Viziunea tematică s-a dovedit a fi un experiment nereușit, care nu a favorizat interesul elevilor spre lectură și nu a combătut analfabetismul funcțional.
- Viziunea cronologică (diacronică) permite o mai bună înțelegere a evoluției literaturii române, asigurând coloana vertebrală pe care să se poată așeza cunoștințele elevilor.
- Viziunea diacronică se poate îmbina cu cea tematică. De pildă, vorbind despre Psaltirea în versuri a lui Varlaam, manualul poate prezenta literatura cu tematică religioasă, evocând, de pildă, pe Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, Ioan Alexandru sau Daniel Turcea.
- Din păcate, prezentarea Programei pentru clasa a IX-a, fără a o integra în programa pentru toți anii de liceu nu permite o imagine de ansamblu asupra concepției Comisiei de elaborare a programei de limbă și literatură română. Dezbaterea exclusivă pe rolul literaturii vechi, premoderne și pașoptiste nu este adecvată, vulnerabilizând-o.
- Respingem tentativele de ideologizare a dezbaterii publice. Ideea potrivit căreia viziunea cronologică și crearea unui spațiu mai larg pentru studierea perioadelor de început ale literaturii române încurajează extremismul, fiind de extracție protocronistă, național-comunistă, este menită să denatureze dezbaterea, încercând să-i intimideze pe susținătorii proiectului de programă aflat în discuție.
- Viziunea cronologică este mai potrivită unui parcurs liceal, integrat, de patru ani, în care evoluția literaturii poate fi parcursă mai temeinic decât prin translatarea ei în clasa a XI-a, mai ales că orele dedicate limbii și literaturii române în clasele a XI-a și a XII-a s-au redus de la trei la două pe săptămână, iar în clasele superioare interesul elevilor este concentrat pe materiile de admitere la facultate.
- Din păcate, ideologizarea viziunii despre literatura română, evitarea criteriului estetic, al valorii, se includ într-o tentativă mai amplă de uniformizare, de „industrializare” a culturii române. România nu are o Strategie culturală, proiectele de strategie prezentate succesiv de către Ministerul Culturii avantajează concepte precum „industrie creativă” sau „lucrător cultural” în dauna artelor și a creatorilor, iar necesitățile de finanțare se îndreaptă precumănitor către amenajarea ecologică a așezămintelor culturale, digitalizare sau promovarea culturii de masă și nu spre susținerea reală a culturii ca expresie a unicității și creativității artistului. Depersonalizarea, tehnologizarea, minimizarea tradiției culturale, de la începuturi până azi, constituie un pericol pentru identitatea culturală a națiunii române.
Dincolo de aspectele punctuale ale proiectului de Programă pentru clasa a IX-a, dezbaterea a scos la iveală o tensiune mai amplă, care traversează de cîțiva ani discursul despre educație și cultură: aceea dintre rigoarea formării umaniste și tentația simplificării funcționale. Intervențiile au arătat că miza nu este doar ordinea autorilor sau a temelor, ci felul în care literatura română mai poate fi transmisă ca experiență intelectuală coerentă, ca memorie culturală vie, și nu ca inventar fragmentar de competențe. În acest sens, discuția de la Academia Română a funcționat ca un semnal de alarmă asupra riscului ca reforma curriculară să piardă din vedere criteriul valorii și continuitatea tradiției literare.
[În imagine, statuia lui Spiru Haret, executată de Ion Jalea]
