Între 14 și 20 septembrie 2026, Bucureștiul devine din nou unul dintre marile puncte de întâlnire ale poeziei contemporane, odată cu cea de-a XVI-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB). Tema acestei ediții, „Slow Gun Poetry / Poezie cu bătaie lungă”, propune o reflecție asupra puterii cuvântului de a rezista zgomotului prezentului și de a deschide spații pentru dialog, luciditate și întâlnire.
Un semn pe o foaie poate deveni o idee, o întrebare sau o formă de schimbare. De la această idee pornește ediția din acest an a Festivalului Internațional de Poezie București, construită în jurul unei încrederi simple, dar deloc naive: poezia nu este o formă de retragere din realitate, ci una dintre modalitățile prin care aceasta poate fi înțeleasă.
Tema „Slow Gun Poetry / Poezie cu bătaie lungă”, inspirată de poetul Cezar Ivănescu, capătă astfel o semnificație aparte într-un moment marcat de polarizare, discursuri radicale și noi forme de separare. În acest context, poezia își revendică puterea discretă de a pune întrebări, de a apropia oameni și culturi și de a păstra deschis un spațiu al reflecției.
Festivalul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul Ministerului Culturii, și reunește o amplă rețea de parteneri culturali și instituționali din România și din străinătate. Uniunea Scriitorilor din România se numără printre partenerii ediției.
O săptămână în care poezia iese din pagină
Programul celei de-a XVI-a ediții propune, pe parcursul celor șapte zile, lecturi publice, dialoguri, lansări de carte, evocări, performance-uri, expoziții și ateliere, desfășurate în spații culturale importante ale Capitalei.
Deschiderea oficială are loc luni, 14 septembrie, de la ora 18.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. La eveniment participă reprezentanți ai principalelor instituții culturale partenere, diplomați și invitați internaționali. Programul primei seri include și o prezentare a poeziei peruane susținută de poetul Martín Rodríguez-Gaona, urmată de o lectură și o sesiune de întrebări și răspunsuri.
Tot în programul festivalului se regăsește dialogul „Pornind de la literatură”, între Ioan Stanomir și Dinu Flămând, o întâlnire care deschide perspectiva către literatură ca spațiu de reflecție intelectuală și dialog cultural.
La Grădina MNLR, la MNLR din Calea Griviței, în Aula BCU „Carol I”, la Casa Memorială „Tudor Arghezi” – Mărțișor, la Mansarda MNLR, dar și în alte spații culturale bucureștene, poezia va intra în dialog cu artele vizuale, muzica, teatrul și performance-ul.
Vocile poeziei române și internaționale
Unul dintre punctele forte ale programului îl reprezintă lecturile publice, care aduc împreună poeți români și invitați din numeroase spații culturale.
În programul festivalului apar autori din România, Croația, Grecia, Armenia, Italia, Franța, Portugalia, China, Lituania și Republica Moldova, între alții. Diversitatea geografică este dublată de diversitatea estetică, iar festivalul își asumă astfel rolul de platformă pentru circulația poeziei și pentru întâlnirea dintre literaturi.
O serie de lecturi este programată joi, 17 septembrie, de la ora 18.00, în Grădina MNLR, urmată, la ora 20.00, de spectacolul „Evocări poetice”, găzduit de Sala Studio a Teatrului Național București.
Poezia, memoria și arta actorului
„Evocări poetice” propune una dintre cele mai interesante întâlniri dintre literatură și scenă din programul ediției. Poemele lui Cezar Ivănescu, Emil Botta, Constanța Buzea, Angela Marinescu, Marin Sorescu și Magda Isanos vor reveni în spațiul public prin vocile unor actori.
Andrei Duban, Andrei Finți, Magda Catone, Teodora Mareș, Dragoș Stamate și Cesonia Postelnicu vor da glas textelor, într-un spectacol care pune în prim-plan relația dintre poezie, memorie, rostire și interpretare. Poezia este astfel scoasă din pagina tipărită și readusă în ceea ce are ea mai originar: ritm, voce și prezență.
Este, de altfel, una dintre direcțiile importante ale acestei ediții: poezia nu este tratată exclusiv ca obiect literar, ci ca experiență vie, capabilă să circule între text, voce, imagine, muzică și gest.
Poezia ca experiență interdisciplinară
Programul FIPB 2026 este construit în jurul acestei deschideri. Vernisajele artiștilor Alina Roșca, Ioan Nemțoi, Mircia Dumitrescu și Florin Codre propun un dialog între imagine și cuvânt, în timp ce instalația „Frecvențe organice”, semnată de Alina Aldea, transformă spațiul muzeal într-un teritoriu în care materia, tehnologia și poezia se întâlnesc.
Un alt moment relevant este atelierul „Poezie în viață”, programat pe 19 septembrie, care propune o abordare experimentală a creației poetice și include un performance al artistului Dominik Ela Bárt, discuții despre poezia cehă contemporană și o sesiune de întrebări și răspunsuri. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Centrul Ceh.
Tot pe 19 septembrie, publicul este invitat la prezentarea antologiilor Ploaia în amintirea norului, de Dinu Flămând, și Exilat în utopia, de Dimitris Kanellopoulos, într-o întâlnire care pune în circulație poezia română și greacă prin traducere și dialog.
Angela Marinescu și poezia fără concesii
Finalul festivalului aduce în prim-plan una dintre vocile esențiale ale poeziei române contemporane. Duminică, 20 septembrie, de la ora 16.00, în Grădina MNLR, o serie de poete și scriitoare contemporane participă la evenimentul „Remember Angela Marinescu”.
Svetlana Cârstean, Emanuela Ignățoiu-Sora, Cristina Ispas, Elena Vlădăreanu, Ștefania Mihalache, Alina Purcaru și Miruna Vlada vor vorbi despre opera poetei, într-un eveniment moderat de Toni Chira.
Recuperarea memoriei literare este una dintre constantele ediției, iar omagierea Angelei Marinescu continuă seria întâlnirilor dedicate unor autori esențiali ai poeziei române.
Seara continuă cu o nouă sesiune de lecturi publice, iar la ora 19.30, la Galeria Kog 7, programul propune „Poezie dezbrăcată”, un eveniment de lectură și performance dedicat unui public de peste 18 ani, cu texte de la Clément Marot și Paul Verlaine până la Tudor Arghezi, Emil Brumaru, Florin Iaru și Louise Glück.
Poezia pentru toate vârstele
FIPB 2026 nu se adresează doar publicului literar tradițional. Programul include ateliere pentru copii și adolescenți, proiecte de creație și activități care propun întâlnirea poeziei cu banda desenată și artele vizuale.
Printre acestea se numără atelierul „Cum poate deveni o poezie o poveste în benzi desenate?”, desfășurat la Ceainăria MNLR, precum și „Jucăria de vorbe”, un atelier despre puterea cuvintelor care folosește, între altele, forme inspirate de avangardă și de universul lui Tristan Tzara, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 130 de ani. Participarea la aceste ateliere este gratuită, cu înscriere prealabilă.
Prin această componentă, festivalul își extinde publicul și propune poezia nu doar ca obiect de lectură, ci ca formă de participare, experiment și joc.
Un festival despre puterea cuvântului
De la poeții invitați din străinătate și lecturile publice până la dialoguri, performance-uri, evocări și ateliere, ediția a XVI-a a Festivalului Internațional de Poezie București își construiește programul în jurul unei idei simple: cuvintele au o bătaie mai lungă decât momentul în care sunt rostite.
Într-o perioadă în care discursul public este adesea dominat de viteză, polarizare și zgomot, „Slow Gun Poetry / Poezie cu bătaie lungă” propune contrariul: timp pentru lectură, timp pentru ascultare, timp pentru întâlnirea cu celălalt.
Pentru o săptămână, Bucureștiul devine din nou spațiul acestei întâlniri, iar poezia își poate exercita forța fără să ridice vocea.
Festivalul Internațional de Poezie București, ediția a XVI-a
14–20 septembrie 2026
București
Organizator: Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române
Cu sprijinul: Ministerului Culturii
Partener: Uniunea Scriitorilor din România, alături de instituții culturale și academice din România și din străinătate.
Programul complet al festivalului poate fi consultat pe fipb.ro.
