A apărut numărul din octombrie 2026 al revistei „Orizont”, publicație a Uniunii Scriitorilor din România. Cele 32 de pagini reunesc proză, critică și istorie literară, interviuri, eseuri și comentarii dedicate actualității culturale, într-o ediție care pune în dialog literatura, memoria istorică, artele și marile întrebări ale prezentului.
Unul dintre reperele numărului este proza „Ziua în care a venit toamna”, semnată de Andreea Răsuceanu și anunțată pe copertă. Textul propune o incursiune într-un univers în care memoria, istoria și imaginarul se întrepătrund, într-o atmosferă construită printr-o atenție specială acordată detaliului și peisajului.
Tot pe copertă este semnalat eseul „Face Off”, de Vladimir Tismăneanu, o reflecție asupra libertății, rezistenței în fața autoritarismului și persistenței instinctului democratic într-o lume traversată de conflicte și tensiuni politice.
Un amplu interviu realizat de Cristian Pătrășconiu cu Ioan Stanomir, intitulat „Cărțile singurătății și ale tăcerii”, explorează relația dintre lectură, formația intelectuală, experiența personală și libertatea interioară. Dialogul urmărește felul în care cărțile participă la construcția unei biografii și continuă să ofere repere într-o epocă dominată de schimbări accelerate.
Secțiunile de critică și istorie literară aduc în atenție autori, cărți și perspective diverse. Alexandru Budac discută romanul Lica, de Iulian Ciocan, într-o cronică severă, intitulată „Dacă dragoste nu e”, și revine asupra literaturii pentru adolescenți în „Piersici și venin”. Grațiela Benga analizează volumul Mers de voie, de Dan C. Mihăilescu, în timp ce Alexandru Oravițan, Alexandru Colțan și Smaranda Vultur contribuie cu noi lecturi critice. Radu Pavel Gheo continuă, în „O mistificare longevivă”, investigația dedicată începuturilor romanului românesc și controverselor privind atribuirea unor opere din secolul al XIX-lea.
Literatura se întâlnește cu teatrul și artele vizuale în contribuțiile lui Dan C. Mihăilescu, care scrie despre opera de critic teatral a Marinei Constantinescu, ale lui Valentin Constantin, care revizitează imaginea fotografică a lui Marilyn Monroe, și ale lui Mihai Zgondoiu, care propune, în „Umbrele și penumbrele lui Brâncuși”, o reflecție asupra moștenirii artistului și a riscurilor transformării admirației în mitologie culturală.
În zona eseului și a dezbaterii intelectuale, Mircea Dumitru semnează „Academia Română, între memorie și anticipație”, un text despre responsabilitatea instituțiilor academice în contextul transformărilor tehnologice și sociale, iar Mădălin Bunoiu explorează, în „Termodinamică & politică”, posibilitățile de înțelegere a fenomenelor sociale prin analogii inspirate de fizică.
Numărul include și o anchetă dedicată expresiilor și maximelor latine preferate, reunite sub întrebarea „Care sunt cele 3 formule favorite ale dumneavoastră din limba latină?”, precum și texte despre memorie, istorie, religie, cinematografie și societatea contemporană. Dintre acestea, se remarcă articolul lui Alexandru Maniu despre poezie și memoria Holodomorului, pornind de la cercetările Annei Applebaum, și comentariul Adinei Baya despre adaptarea cinematografică a romanului Marșul cel lung, de Stephen King.
Numărul integral poate fi consultat gratuit, în format PDF, pe site-ul revistei „Orizont”:
