Pe 4 noiembrie 2026, Centrul Cultural Armean din București a găzduit o ediție specială a Cenaclului „Mariana Marin”, dedicată scriitorilor și jurnaliștilor georgieni confruntați cu represiunea politică. Organizată de Uniunea Scriitorilor din România și Centrul Cultural Armean, cu susținerea PEN România, întâlnirea a adus în atenția publicului poezie, eseuri și mărturii din detenție, într-un demers de solidaritate cu comunitatea culturală independentă din Georgia.
De aproape trei ani, Georgia traversează o criză politică profundă, marcată de proteste împotriva restrângerii libertăților democratice și de contestarea direcției politice a țării. Adoptarea legislației privind influența străină, alegerile parlamentare controversate din octombrie 2024 și suspendarea procesului de apropiere de Uniunea Europeană au provocat manifestații de amploare, întâmpinate cu arestări, violențe și sancțiuni severe.
În această mișcare de rezistență civică, comunitatea culturală georgiană a jucat și joacă un rol semnificativ. Scriitori, traducători, editori, actori și cineaști au participat la proteste, au organizat lecturi publice și au contestat intervențiile politice în funcționarea instituțiilor culturale. Unii dintre ei au fost reținuți, agresați sau condamnați la pedepse cu închisoarea.
Pornind de la aceste realități, ediția specială a Cenaclului „Mariana Marin” a propus o întâlnire cu vocile literare și jurnalistice ale rezistenței georgiene. Moderată de Ligia Keșișian, Ioana Tătărușanu și Sorin Despot, seara a urmărit relația dintre creația literară, responsabilitatea civică și libertatea de exprimare.
Zviad Ratiani: poezia dinaintea represiunii
Prima parte a întâlnirii i-a fost dedicată poetului și traducătorului Zviad Ratiani, una dintre figurile importante ale literaturii georgiene contemporane. Laureat al premiilor SABA și Litera, traducător în georgiană al unor autori precum T. S. Eliot, Ezra Pound, Rainer Maria Rilke și Paul Celan, Ratiani a fost agresat de forțele de ordine în timpul protestelor din noiembrie 2024. În octombrie 2025, a fost condamnat la doi ani de închisoare, în urma unui incident petrecut la o manifestație, pedeapsă criticată de organizațiile internaționale pentru apărarea libertății de exprimare ca fiind disproporționată.
În cadrul cenaclului a fost citit, în traducere românească, poemul Fathers (Tații), scris în 1998 și republicat în 2025 de revista internațională Words Without Borders, cu ocazia Zilei Scriitorului Întemnițat.
Poemul explorează experiența unei generații care a traversat prăbușirea lumii sovietice, confruntată cu pierderea reperelor și cu promisiunile neîmplinite ale schimbării istorice. Scris cu mult înaintea actualelor proteste, textul dobândește o nouă rezonanță în contextul unei societăți în care libertatea rămâne obiectul unei confruntări politice.
Paata Shamugia: scriitorii în prima linie
Un al doilea moment a fost dedicat poetului și eseistului Paata Shamugia, fost președinte al PEN Georgia și participant activ la manifestațiile antiguvernamentale. În noiembrie 2025, acesta a fost sancționat cu cinci zile de detenție administrativă pentru participarea la un protest.
Publicul a ascultat un fragment din eseul In Georgia, Writers Are on the Front Lines („În Georgia, scriitorii se află în prima linie”), publicat de PEN America în decembrie 2024.
Textul examinează tradiția implicării scriitorilor georgieni în viața politică, de la mișcările de emancipare din perioada destrămării Uniunii Sovietice până la protestele contemporane. Shamugia descrie violențele îndreptate împotriva manifestanților și avertizează asupra consecințelor pe care restrângerea libertăților civile le poate avea asupra literaturii, jurnalismului și mediului academic.
Discuția despre mobilizarea scriitorilor a adus în atenție și alte nume din comunitatea literară georgiană, între care prozatorul și editorul Zviad Kvaratskhelia, reținut în octombrie 2025 pentru participarea la proteste, și scriitorul și jurnalistul Beka Kurkhuli. A fost abordată și situația instituțiilor culturale, inclusiv agresarea scriitorului Toresa Moss la Casa Scriitorilor din Tbilisi, în decembrie 2024, în contextul solicitărilor de sprijin pentru colegii arestați.
Mzia Amaghlobeli: o scrisoare din închisoare
De la poezie și eseu, întâlnirea a trecut la mărturia jurnalistică. Mzia Amaghlobeli, cofondatoare a publicațiilor independente Batumelebi și Netgazeti, a fost arestată în ianuarie 2025, în timpul protestelor din Batumi, și condamnată ulterior la doi ani de închisoare.
În octombrie 2025, Parlamentul European i-a acordat, alături de jurnalistul belarus Andrzej Poczobut, Premiul Saharov pentru libertatea de gândire. Aflată în detenție, jurnalista a transmis un mesaj pentru ceremonia de decernare a premiului, desfășurată la Strasbourg, în decembrie 2025.
Un fragment din această scrisoare a fost citit la București. Mzia Amaghlobeli vorbește despre rezistența jurnalismului independent, despre aspirațiile europene ale societății georgiene și despre nevoia de sprijin internațional pentru cei care continuă să protesteze, în ciuda represiunii.
Când cultura devine instrument de legitimare politică
Ultima parte a lecturilor a adus în atenție o scrisoare deschisă din 21 iulie 2026, semnată de organizații culturale independente din Georgia, între care PEN Georgia, Georgian Book Association, Georgian Film Institute și Documentary Association Georgia.
Adresat organizatorilor de festivaluri, curatorilor, instituțiilor culturale și artiștilor din întreaga lume, documentul atrage atenția asupra folosirii diplomației culturale și a evenimentelor internaționale pentru a proiecta o imagine de normalitate în societăți în care libertatea artistică și drepturile civile sunt amenințate.
Fragmentul citit la cenaclu a pus în discuție responsabilitatea profesioniștilor culturali de a se informa asupra contextului politic în care sunt invitați să colaboreze și de a distinge între reprezentarea oficială a unei țări și vocile independente ale comunității sale artistice.
Întrebările formulate de semnatarii scrisorii privesc direct și instituțiile literare: cine are dreptul să reprezinte cultura unei țări, ale cui voci sunt amplificate prin parteneriatele internaționale și în ce condiții participarea la un eveniment cultural poate contribui la legitimarea unei puteri politice?
Solidaritatea continuă prin literatură
Documentarea ediției speciale a beneficiat și de materiale transmise direct din Georgia de scriitoarea Nestan Nene Kvinikadze, prin intermediul criticului literar Daniel Cristea-Enache. Acestea reunesc informații despre scriitori afectați de represiune, texte literare și mărturii, oferind organizatorilor un contact direct cu experiențele comunității culturale georgiene.
Întâlnirea din 4 noiembrie a continuat seria intervențiilor de solidaritate internațională găzduite de Cenaclul „Mariana Marin”, după ediția specială din martie 2026, dedicată scriitorilor și prizonierilor politici din Iran.
Dincolo de împrejurările politice care au făcut necesară această reuniune, cele patru texte prezentate au propus perspective diferite asupra libertății: experiența istorică transfigurată în poezie, intervenția publică a scriitorului, mărturia jurnalistei întemnițate și apelul colectiv al unei comunități culturale.
La finalul serii, discuția a revenit la posibilitățile concrete ale solidarității literare. Citirea, traducerea, publicarea și promovarea operelor scriitorilor persecutați reprezintă forme prin care aceștia pot rămâne prezenți în circuitul cultural internațional.
Prin această ediție specială, Cenaclul „Mariana Marin” și Uniunea Scriitorilor din România au reafirmat necesitatea apărării libertății de creație și de exprimare, precum și responsabilitatea comunităților literare de a nu rămâne indiferente atunci când colegii lor sunt supuși intimidării și represiunii.
📸 by Andreea Retinschi
