A apărut numărul 42 al revistei România literară, datat 9 octombrie 2026, cu un sumar care aduce împreună istorie literară, cronici de carte, poezie, interviuri, eseu și actualitate culturală.
Numărul se deschide cu textul lui Gabriel Chifu, „Rememorări la Sala Oglinzilor”, și cu un grupaj dedicat poetului Mihai Ursachi, în seria „Poeți contemporani de altădată”. Tot în primele pagini, Mihai Zamfir semnează „Aniversări”, iar Mircea Mihăieș publică eseul „Gorniștii indignați”.
Un reper important al ediției îl constituie textul de istorie literară semnat de Vasile Spiridon, „Regăsirea în absență. Virgil Ierunca (1920–2006)”, alături de contribuțiile lui Toma Pavel și Nicolae Prelipceanu. Secțiunea de poezie îl are în prim-plan pe Gellu Dorian.
Cronica literară este semnată de Răzvan Voncu, cu textul „Despre cultura plăcerii la români”. Pagini consistente sunt rezervate și cronicii de carte: Horia Gârbea, Dan Gulea, Savu Popa și Adrian Alui Gheorghe scriu despre volume recente, într-un sumar care confirmă atenția constantă acordată producției editoriale contemporane.
Numărul mai cuprinde eseul lui Alexander Baumgarten, „În Povestea nemuririi, am găsit o Consolare a Filosofiei”, precum și textul lui Angelo Mitchievici, „Pierduta Arcadie bucovineană”. În paginile dedicate dialogului cultural, Edward Sava este protagonistul unui interviu realizat de Cristian Pătrășconiu.
Continuă și seria consacrată evenimentelor Uniunii Scriitorilor din România, prin materialul dedicat Colocviului romanului românesc contemporan, ediția a XIX-a, iar Vitalie Ciobanu semnează o corespondență din Chișinău despre evenimentele culturale din Republica Moldova din septembrie 2026.
La secțiunea de avanpremieră editorială, revista publică un fragment din volumul lui Olivier Postel-Vinay, Homo Cretinus. Triumful prostiei. Zece remedii contra prostiei. Din sumar mai fac parte texte semnate de Juan Manuel Corchado și Ana Blandiana, aceasta din urmă cu articolul „Școala din Salamanca, un model universal”.
Finalul numărului reunește contribuții de Alina Necșulescu, Alina Gherasim și Cătălin Davidescu, iar cronica de teatru este semnată de Marina Constantinescu, cu textul „Dincolo de sublim. Gala Victor Rebengiuc”.
Prin varietatea temelor și a vocilor, numărul 42 al României literare propune un nou tablou al actualității literare și culturale, în care memoria, critica și literatura contemporană continuă să dialogheze.
