S-a încheiat ampla serie de manifestări organizate de Uniunea Scriitorilor din România în primul semestru al anului 2026.
Dintre acestea amintim Premiile de Poezie pentru Opera Omnia „Mihai Eminescu”, de la Botoșani, „Lucian Blaga”, de la Lancrăm și Alba Iulia, și „Tudor Arghezi”, de la Târgu Jiu și Târgu Cărbunești; Premiul de Proză pentru Opera Omnia „Ion Creangă”, organizat la Piatra-Neamț și Târgu-Neamț; Premiul pentru Critică și Istorie Literară „Garabet Ibrăileanu”, de la Roman; Colocviul și Premiul de Literatură Memorialistică și Eseu „Ion D. Sîrbu”, de la Petroșani; a treia ediție a Festivalului de Literatură pentru copii și tineret Dimineața cuvintelor; primul sezon al Cenaclului Mariana Marin, desfășurat la Centrul Cultural Armean din București; Colocviul editurilor care publică literatură română contemporană, desfășurat la Oltenița; precum și Colocviul Național al Revistelor de Cultură de la Săvârșin.
Calendarul a cuprins, de asemenea, Festivalul Internațional de Literatură „Poezia la Iași”, Festivalul de Literatură „Patrel Berceanu”, de la Băilești, Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pentru volumele apărute în anul 2025, organizată la București, Turnirul de Poezie din Grecia, Gala Poeziei Române Contemporane de la Alba Iulia, Festivalul Național de Literatură FestLit de la Cluj-Napoca și Festivalul Internațional de Poezie „Poezia – Port la Dunăre”, de la Galați.
În prezent, se pregătește programul manifestărilor literare din cea de-a doua jumătate a anului.
Pentru luna septembrie sunt anunțate trei evenimente importante. Un nou proiect, Colocviul Național de Literatură și Spiritualitate Creștină, va fi organizat la Curtea de Argeș, în perioada 23–24 septembrie, în parteneriat cu Consiliul Județean Argeș și Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului.
Alte două reuniuni literare de tradiție vor completa programul lunii: Literatura Tinerilor, organizată la Casa Scriitorilor de la Neptun, în perioada 4–6 septembrie, și Colocviul Național de Proză, având ca temă „Tendințele actuale ale romanului românesc”, care se va desfășura la Alba Iulia, în intervalul 25–26 septembrie.
Daniel Cristea-Enache, consilier onorific al președintelui ICR
Daniel Cristea-Enache, director de programe externe al Uniunii Scriitorilor din România, a fost numit consilier onorific al președintelui Institutului Cultural Român, Corina-Raluca Încrosnatu.
Numirea este valabilă pe durata mandatului președintelui ICR. Potrivit ordinului de numire, activitatea de consilier onorific are un caracter consultativ și este neremunerată.
În exercitarea atribuțiilor sale, Daniel Cristea-Enache va colabora cu specialiștii departamentelor de profil ale Institutului Cultural Român.
Primul sezon al Cenaclului „Mariana Marin”
În prima jumătate a anului s-a desfășurat și primul sezon al Cenaclului „Mariana Marin”, un proiect dedicat autorilor contemporani și dialogului direct dintre literatură și public. Cele opt ediții organizate la Centrul Cultural Armean au reunit poeți și prozatori din generații și zone literare diferite, propunând lecturi, conversații despre scris și întâlniri în care textele au putut fi discutate într-un cadru deschis și exigent.
Ultima ediție a sezonului, desfășurată la 17 iunie, i-a avut ca invitați pe poetul Alberto Păduraru și pe prozatorul Dragoș Costache. Prin varietatea autorilor invitați și prin interesul acordat literaturii aflate în plină devenire, Cenaclul „Mariana Marin” s-a conturat ca unul dintre proiectele importante ale Uniunii Scriitorilor din România dedicate vieții literare actuale.
Sala de lectură „Ștefan Mitroi”, la Biblioteca Județeană „Marin Preda”
Consiliul Județean Teleorman a hotărât, prin vot, ca sala de lectură a Bibliotecii Județene „Marin Preda” să poarte numele scriitorului Ștefan Mitroi, neobosit ambasador al ținuturilor natale în spațiul literaturii.
Ne bucură asemenea vești, care arată că există și locuri în care scriitorii originari dintr-o comunitate se bucură de prețuire încă din timpul vieții. Adesea, recunoașterea vine târziu, după ani de indiferență sau chiar de ostilitate. În acest caz, gestul autorităților din Teleorman reprezintă o firească și bine-venită formă de recunoștință culturală.
