Uniunea Scriitorilor din România și Muzeul Național al Literaturii Române anunță cu profundă tristețe trecerea la cele veșnice a scriitoarei Dora Mezdrea, eminent cercetător în cadrul Muzeului Național al Literaturii Române.
Dora Mezdrea a lucrat în calitate de cercetător și editor, fiind specializată în istoria filosofiei interbelice.
A urmat studii universitare la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, finalizate în 1982 cu o teză despre metodele muzicale în opera lui Thomas Mann. Profesoară, apoi redactor principal la publicaţia Dreptatea, a avut colaborări la publicaţii precum: Dilema, Viaţa Românească, Manuscriptum etc.
A fost cercetătoare, vreme de decenii, a numeroase arhive publice și private (din Bucureşti, Brăila, Piteşti, Freiburg, Wiesbaden), a publicațiilor interbelice, din care au rezultat cele două direcții ale activității sale ulterioare: cea de autoare și cea de editoare, privindu-i îndeosebi pe Nae Ionescu și pe unii dintre discipolii săi filosofici. În același timp, a întocmit, prin cercetare și achiziții proprii, Fondul Documentar „Nae Ionescu“, aflat la Cabinetul de Manuscrise al Bibliotecii Academiei Române.
Prin munca sa de cercetare și editare a lăsat câteva zeci de volume de istorie literară, filosofică și culturală: Ediţia de opere complete ale lui Nae Ionescu, seria Nae Ionescu şi discipolii săi în arhiva securităţii, ediţia de opere ale lui Vasile Băncilă. A recuperat Arhiva D. C. Amzăr, de la Wiesbaden, unde acesta a trăit. O parte a acesteia a fost donată Arhivelor Naţionale, pentru alcătuirea unui fond care să-i poarte numele. A cercetat această arhivă şi a grupat disciplinar scrierile acestuia.
A tradus din limba franceză lucrări de teologie şi de filosofie de: Georges Habra (1994), Placide Déseille (1995), Jean Kovalevsky (1996), Jean-Michel Besnier (coord., 1997), Michel Laroche (2002, 2003), Maxime Egger (2004), Marcel Quénot (2004).
A elaborat mai multe ediții din scrierile autorilor români interbelici: Simion Mehedinţi, I. G. Savin, Mircea Vulcănescu, Petru Manoliu, Paul Sterian.
Ultimele lucrări, apărute în 2024 și februarie 2025, sunt: D. C. Amzăr, Corespondenţa exilului, ediţie îngrijită; traducerea textelor în limbile germană, franceză şi engleză, note şi indici de Dora Mezdrea, Vol. I: A ‒ D, Vol. II: E ‒ N, Vol. III: N ‒Z; Vasile Băncilă, Jurnal 1937-1941, Editura Muzeul Literaturii Române; Dora Mezdrea, D. C. Amzăr, Monografie, Bucureşti, Ed. Eikon, 2024, 600 p.
Dora Mezdrea a fost un om discret, cu o vastă cultură filologică, filosofică și teologică, un cărturar de seamă, ale cărui noblețe și râvnă au fost adesea nebăgate în seamă, dar a cărui operă e indelebilă pentru cei care cercetează secolul XX românesc.
Dora Mezdrea va rămâne în galeria personalităților culturii române care și-au legat numele de Muzeul Național al Literaturii Române.
Prin dispariția Dorei Mezdrea, cercetarea istorică și filologică suferă o grea pierdere.