Uniunea Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe încetarea din viață a poetului Aurel M. Buricea.
Aurel M. Buricea s-a născut în anul 1943, în comuna Ulmu, judeţul Brăila. A absolvit Facultatea de Matematică a Universității București. A predat matematica în satul natal.
A publicat 17 volume de versuri (cu precădere sonete) şi eseuri.
Aurel M. Buricea este prezent în numeroase dicţionare ale literaturii române și antologii lirice.
În decursul unei îndelungate cariere literare, Aurel M. Buricea a primit premii și distincții, precum: Premiul de debut al Editurii Dacia (în anul 1979, după ce publicase în Caietul debutanților al Editurii Albatros); în 1997, pentru volumul Sarea neagră a nopţilor; Premiul Panait Istrati; Premiul Editurii Timpul; Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate literară, acordată de Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Brăila; Premiul Internaţional de Poezie Antares.
Dintre volumele sale: Clopote de magneziu, 1988; Elegii nocturne, 1990; Poeme de dragoste, 1997; Haiku, 2002; Scara din Ulm, 2004; Vocaţia prieteniei – amintiri cu Fănuş Neagu, 2007; Cântecul reginei – sonete, 2012.
Prin dispariția poetului Aurel M. Buricea, poezia românească și literatura suferă o dureroasă pierdere.
