La jumătatea lunii aprilie 2021 a plecat în lumea celor drepți, la vârsta de 57 de ani, poetul și ziaristul Emilian Mirea, membru al Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România. Dispariția lui este dureroasă și neașteptată.
Emilian Mirea a debutat ca poet în volumul colectiv Zboruri lirice, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1988, cu grupajul de versuri Drumul pe care vin. După 1990 a publicat numeroase volume de poezii: De vorbă cu Dumnezeu (1996), Vârsta christică (1998), Autoportret (2008), Avatar (2011), Virtuozitate (2012), Poemele morții (2012). Volume de versuri mai recente: Singurătatea lui Dumnezeu (2013), De vorbă cu Dumnezeu (antologie de versuri, 2013), M-am născut Abel (2015), Masa care plânge înlăuntru (2016) și Forma intimă a ființei (2017). A publicat și două volume de literatură paranormală: Omul care îți schimbă viața (2001) și Lumea în care trăim și murim (2012). Este totodată autor al unui documentar în două volume: Macedonia și comunitatea macedoneană din România (edițiile I, II).
În presa literară a debutat în 1985, în revista Contemporanul, cu un grupaj de versuri, fiind prezentat de cunoscutul poet și traducător al lui Baudelaire, Radu Cârneci. A mai colaborat la Ramuri, Viața românească, Luceafărul, Steaua, Convorbiri literare, Poezia, Oglinda literară, Poesis, Scrisul Românesc, Portal Măiastra, Autograf MJM, Noul Literator, Tribuna, Actualitatea literară, Agero (Stuttgart, Germania), AKT (Skopje, Macedonia de Nord).
Între premiile literare obținute, remarcabile sunt: Premiul Uniunii Scriitorilor din România și al revistei Contemporanul, Suceava, 1985, Premiul revistei Convorbiri literare, Suceava, 1986 (ambele i-au fost decernate la Concursul Național de Poezie „Nicolae Labiș”); Premiul Filialei Craiova a USR și al revistei Ramuri pentru poezie, 1987; Medalia de Aur pentru poezie la Festivalul Internațional de Poezie „Mihai Eminescu”, ediția a V-a, Craiova, 2017; Diploma de Excelență pentru volumul Masa care plânge înlăuntru, Filiala Craiova a USR, 2017.
Începând din 1990, Emilian Mirea a prestat și o asiduă activitate de jurnalist. A fost redactor sau colaborator la o multitudine de publicații locale, naționale sau internaționale, între care Independentul, Situația, Demnitatea, Cartel, Opinia, Gazeta de sud, Cuvântul libertății, Obiectiv magazin, Republica Oltenia, Tineretul liber, Cuvântul, Baricada, Academia „Cațavencu”, Evenimentul zilei, Expres, Lumea liberă românească (New York, S.U.A.), Observatorul (Toronto, Canada). A fost, de asemenea, colaborator al unor studiouri de radio și televiziune.
Emilian Mirea s-a născut la 16 ianuarie 1964 și a decedat la 16 aprilie 2021, în vârstă de 57 de ani. A fost absolvent al Facultății de Agronomie, Universitatea din Craiova, 1990. Comunitatea scriitoricească și jurnalistică din Craiova, din Oltenia și de pretutindeni este profund îndurerată de dispariția prematură și surprinzătoare a celui care a fost scriitorul și publicistul Emilian Mirea.
Să amintim versurile unuia din poemele publicate la debutul în volum, Zboruri lirice, 1988: „de-aș fi iarbă, m-aș aprinde/ în mozaicul din cești/ când în seară îți bei ceaiul/ îndulcit cu ploi zeiești// de-aș fi streașină m-aș strânge/ peste umerii tăi mici/ să înseninez visarea/ luminând de licurici// de aș fi perdeaua care/ te acoperă când stai/ m-aș învolbura de sarea/ mărilor ce duc în rai// dar nu sunt, nu sînt și cred/ în aprinsa ierbii salbă/ și mai cred în umbra ta/ rugătoare stea și dalbă” (rugătoare stea).
Rugător la dalba lui stea, Emilian Mirea plutește de-acum pe mările de lumină ce duc în paradis.
