In memoriam Alexandru Surdu

In Memoriam   15 Dec 2020

Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu tristețe stingerea din viață a filosofului și eseistului Alexandru Surdu, președintele Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române, fost vicepreședinte al Academiei între 2014 și 2018.

1607921003935blob.png
Alexandru Surdu s-a născut la 24 februarie 1928, în Brașov. Filosof, eseist. Înscris la cursurile Facultății de Construcții Civile și Industriale a Institutului de Construcții din București, absolvent al Facultății de Filosofie a Universității din București. Cercetător la Biblioteca Centrală Universitară, ulterior la Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice a Ministerului Învățământului, la Muzeul Literaturii Române și la Academia Română. Academician, director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române din 1997, vicepreședinte al Academiei Române. Profesor universitar. Membru al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 1992. Președinte al Despărțământului Central-Brașov al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura și Cultura Poporului Român, ASTRA. Director al revistei „Astra”. Autor a circa 400 de studii și articole, preponderent de filosofie. Editări de texte semnate Titu Maiorescu, Athanase Joja, Ștefan Odobleja, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Alexandru Bogza, Dimitrie Cantemir. A tradus din limba germană lucrări importante din Immanuel Kant, Ludwig Wittgenstein, Karl R. Popper, H. Lazarus & H. Steinthal, Titu Maiorescu și Nae Ionescu. Autor a peste 150 de recenzii. Colaborator al filosofului român Constantin Noica, cu care a publicat în 1975, la Editura Univers, lucrarea „Mihai Eminescu – Lecturi kantiene”, în colaborare și cu Constantin Floru.

A debutat în 1964 cu studiul Bemerkungen zur Frage der Wahrheit in den Ersten Analytiken, în colaborare cu G. N. Öffenberger, în Analele Universității București, seria Acta logica.

Debutul editorial s-a produs în 1971, la Editura Științifică, cu lucrarea Logica clasică și logica matematică, teză de doctorat pe care o va susține abia în 1976, ca urmare a stingerii din viață a conducătorului științific, Athanase Joja.

Premii literare: Premiul „Vasile Conta” al Academiei Române în 1975; Premiul Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România pentru critică, istorie literară și eseu „Octav Șuluțiu” în 1996; Premiul „Opera Omnia” al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România în 2015.

Din 2009 este Cetățean de Onoare al Municipiului Brașov. Este Doctor Honoris Causa și Senator de Onoare al mai multor universități din România. În 2004 i s-a decernat Ordinul Național Serviciul Credincios.

Operă: Logica clasică și logica matematică (1971); Elemente de logică intuiționistă (1976); Neointuiționismul (1977); Actualitatea relației gândire-limbaj. Teoria formelor prejudecative (1989, reed. 2005); Șcheii Brașovului, monografie etnologică (1992); Pentamorfoza artei (1993); Elogiul filosofiei românești (1994); Vocații filosofice românești (2003); Contribuții românești în domeniul logicii în secolul XX (1999); Gândirea speculativă (2000); Filosofia modernă. Orientări fundamentale (2002); Confluențe cultural-filosofice (2002); Filosofia contemporană (2003); Filosofia contemporană (2003); Mărturiile anamnezei (2004); Rumänische Beiträge zur modernen Deutung der Aristotelischen Logik (2004); Istoria logicii românești, coord. (2006); Aristotelian Theory of Prejudecative Forms (2006); Filosofia pentadică I, Problema Transcendenței (2007); Teoria formelor logico-clasice (2008); Cercetări logico-filosofice (2009); Comentarii la rostirea filosofică (2009); Izvoare de filosofie românească (2010, 2011); A sufletului românesc cinstire (2011); Filosofia pentadică III, Existența nemijlocită (2014); Pietre de poticnire (2014); La porțile împărăției (2016); Comemorare Titu Maiorescu, vol. I, Opera filosofică (2017); Comemorare Titu Maiorescu, vol. II, Studii despre filosofia lui Titu Maiorescu, coord. (2017); Istoria Filosofiei Românești, coord. (2018); Monumente pentru eroii culturii române (2018); De la Marea Unire la România Mare (2019, 2020); București, Capitala Eroilor Patriei Române (2019); Eminescu și Filosofia (2020); Ordinul Cavalerilor Marmațieni (2020); Gânduri despre Lucian Blaga (2020); Filosofia Pentadică IV, Teoria Ființei (2020).

Arhiva