In memoriam Florin Costinescu
S-a stins din viață Florin Costinescu, poet apreciat din generația 1960, de care aparține tematic și stilistic în pofida debutului editorial, cu Adierea tărâmului, de la începutul deceniului următor (1972).
Născut la Slobozia, pe 16 mai 1938, a urmat liceul la Turnu Măgurele și apoi Facultatea de Istorie a Universității din București.
A debutat în 1959, cu versuri, în „Luceafărul”.
A fost publicist-comentator la „Contemporanul”, iar după Revoluție, redactor-șef adjunct la Agenția Națională Rompres și consilier în Ministerul Culturii.
Opera sa e alătuită din volume de versuri precum Ramura de veșnicie (1974), Numărătoare de aștri (1977), Totdeauna, iubirea (1979), Cercul și inocența (1987), Nașterea zilei (1989), La umbra Corintului (1995) și cărți de literatură pentru copii, cu titluri ilustrative: Călătoriile lui Bogdan Năzdrăvan (1978), Ronțăilă e cu noi (1995).
Amendând critic „alunecările spre o poezie encomiastică, declamatorie”, Stancu Ilin remarcă în lirica lui Florin Costinescu „interogația ontologică de sorginte livrescă” și „eclectismul estetic”.
Prin dispariția lui Florin Costinescu, Uniunea Scriitorilor din România și întreaga noastră lume literară suferă o grea pierdere.
