SIMPOZIONUL INTERFERENŢE LITERARE ROMÂNO-MAGHIARE
EDIŢIA I
Duminică, 25 noiembrie, începând cu ora 10:00, Sala de Oglinzi a Palatului Culturii din Târgu-Mureș a găzduit prima ediție a Simpozionului „Interferențe literare româno-maghiare”, eveniment organizat de Uniunea Scriitorilor din România (USR) – Filiala Târgu-Mureș, Societatea Scriitorilor Mureșeni – Editura Ardealul, în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu-Mureș, Consiliul Județean Mureș şi Fundația Communitas.
Manifestarea a fost prilejuită de împlinirea a 50 de ani de la înființarea Asociației Scriitorilor din Târgu-Mureș (azi, Filiala Târgu-Mureș a USR) și a reunit, pentru prima dată, într-un cadru oficial, sub aceeaşi cupolă culturală, poeți prozatori, publiciști și traducători din rândurile ambelor secții – română și maghiară – ale Filialei.
Această premieră în arealul literar mureșean a fost onorată de prezența președintelui USR, criticul literar Nicolae Manolescu, alături de președintele Filialei Târgu-Mureș, scriitorul Markó Béla, de redactorul-șef al revistei de cultură Vatra, criticul literar Iulian Boldea, de directorul revistei de literatură şi filosofie Târnava, poetul şi eseistul Eugeniu Nistor, și de redactorul-şef al revistei în limba maghiară Székelyföld, poetul Fekete Vince.
În cuvântul de deschidere a manifestării, scriitorul Markó Béla a pornit de la adevărul de necontestat că cele mai reprezentative opere literare ale autorilor români și maghiari din Transilvania (și nu numai) au fost traduse din și în cele două limbi – semn al „reconcilierii” celor două culturi, depășindu-se astfel reținerile, prejudecățile și temerile privind pierderea identității naționale, literaților revenindu-le rolul de catalizatori în coabitarea culturilor, spre folosul și binele întregii comunități.
În discursul său, Nicolae Manolescu s-a referit la zona interferențelor culturale, „exploatate”, din plin și programatic, de publicațiile de cultură mureșene – revista de literatură și filosofie Târnava, revista Vatra și revista Látó, în ale căror pagini dominanta interculturalității este prezentă prin rubrici, traduceri, recenzii etc., în efortul de a face cunoscute literaturile română și maghiară, după cum au punctat, în cuvântul lor, Iulian Boldea și Eugeniu Nistor.
Manifestarea a cuprins o conferință despre traducerile literare din română și maghiară, comunicările fiind susținute de doi dintre cei mai reprezentativi „cărăuși de cultură dintr-o limbă în alta” – Kocsis Francisko și Demény Péter, moment urmat de lecturi literare prezentate de autori.
În cadrul simpozionului au fost decernate diplomele și premiile speciale pentru traduceri ale Filialei Târgu-Mureș a USR, laureații primei ediții fiind publiciștii și traducătorii Kocsis Francisko și Ferenczes István. Nu în ultimul rând, aniversarea semicentenarului Filialei Târgu-Mureș a USR a prilejuit lansarea plachetei bilingve Interferențe lirice, apărută la Editura Ardealul, cuprinzând 29 de nume dintre cele mai reprezentative ale liricii ardelene, în coordonarea și selecția lui Eugeniu Nistor și Kocsis Francisko.
Expoziția aniversară de carte „50 de ani de literatură la Târgu-Mureș”, organizată cu sprijinul Bibliotecii Judeţene Mureş (director: Monica Avram), a reunit, sub sticla aceleiași vitrine, volume semnate de autori mureșeni, români și maghiari.
Simpozionul s-a încheiat cu lecturile bilingve Punţi peste Mureş, susţinute de unii creatori, membrii ai Filialei, avându-l ca moderator pe scriitorul Eugeniu Nistor, la care au participat: Demény Péter, Melania Bancea, Fekete Vince, Ioan Găbudean, Aurel Hancu, Kocsis Francisko, Dana Ligia Ilin, Markó Béla, Viorel Mureşan, Constantin Nicuşan, Nagy Attila, Borsodi L. László, Kocsis Francisko, Káli Király István, Demény Péter, Veronica şi Victor Ştir.
La această reuniune au mai participat scriitorii (membrii Filialei Târgu-Mureş a USR): Gálfalvi György, Gálfalvi Zsolt, Lövétei Lázár László, Ion Ilie Mileşan, Szakács István Péter, Szonda Szabolcs, Ileana Sandu, Emil Marius Paşcan, Doina Pologea, Rozalia S. Cotoi, Ioan Veza.
A fost o premieră de bun augur, un proiect deschis și de perspectivă pentru scoaterea termenului de „multiculturalitate” din zona vanităților politicianiste și de anvergură, de a-i reda semnificația profundă, adevărată, aceea de numitor comun al diversității de abordări, tendințe și modele, ce conferă Târgu-Mureșului cultural stil, eleganță, distincție, așezate sub semnul preţuirii reciproce a valorilor literare şi culturale.
