In memoriam Şerban Stati
Şerban Stati (25 ianuarie 1938, Bucureşti – 3 aprilie 2018, București) a fost un eseist şi traducător, fiul Angelei (născută Antonescu) şi al lui Nicolae Stati, ambii ingineri. Urmează la Bucureşti cursul primar la Şcoala nr. 1 – Mântuleasa, apoi Liceul „Mihai Viteazul”, absolvit în 1954, şi Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura italiană, luându-şi licenţa în 1959, cu o teză despre revista italiană „Il conciliatore”.
Redactor la Editura Tineretului (1960-1964), ulterior la Redacţia publicaţiilor pentru străinătate (1964-1990), conduce, mai mulţi ani, cu competenţă şi cu realizări notabile în pofida contextului social-istoric potrivnic, „Revista română”, mensual cultural cu versiuni în franceză, engleză, germană şi rusă. Între 1968-1969 ţine, în calitate de cadru didactic asociat (asistent), cursuri şi seminarii de istoria prozei italiene în secolul al XX-lea, istoria filosofiei italiene, în cadrul Catedrei de limba italiană a Facultăţii de Limbi Străine de la Universitatea din Bucureşti.
A fost bursier, în Italia, la Fundaţia Cini (Veneţia, 1969) şi la Universitatea pentru Străini (Perugia, 1971). Din 1990 va fi, scurtă vreme, secretar executiv la Fundaţia Culturală Română, devine apoi angajat al Ministerului de Externe: consilier cultural la Ambasada României de la Roma (1991-1997), consilier al ministrului şi director general pentru relaţii culturale (1997-1999), ambasador al României la Roma (1999-2003).
Debutează la „Revista română” în 1964, fiind prezent cu eseuri, studii, articole, comentarii critice, cronici, articole, mai cu seamă în publicaţiile pentru străinătate. Prima carte, „Amiaza fantastică”, îi apare în 1968. Mai semnează traduceri (între care „Poezia” de Benedetto Croce), prefeţe, participă la alcătuirea de antologii.
Operă
• „Amiaza fantastică”, Bucureşti, 1968
Antologii, ediţii
• „Trepte de civilizaţie românească”, Bucureşti, 1988 (în colaborare cu George G. Potra şi Constantin Crişan)
• A. E. Baconsky, „Itinerarii plastice”, prefaţă de Petre Stoica, Bucureşti, 1987
• „Relaţiile româno-sovietice. Documente”, Bucureşti, 1999 (în colaborare cu Mihai Răzvan Ungureanu şi Nicolae Dinu)
Traduceri
Benedetto Croce, „Poezia”, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1972
• Dionisie din Furna, „Carte de pictură”, prefaţă de Vasile Drăguţ, introducere de Victor Ieronim Stoichiţă, Bucureşti, 1979 (în colaborare cu Smaranda Bratu-Stati)
• Jacques Gemet, „Lumea chineză”, Bucureşti, 1985 (în colaborare cu Romulus Ioan Budura).