Comunicat al Conducerii Uniunii Scriitorilor din România
În ciuda angajamentului că va promova o campanie civilizată, așa cum au făcut până acum toți ceilalți competitori la președinția Uniunii Scriitorilor din România, dl Dan Lungu a adus în sânul breslei noastre tehnicile politicianiste din epoca „telefoanelor murdare”, dar și a fake news. Asemeni unei moriști, dl Lungu a postat, zi după zi, o serie de neadevăruri, manipulări și minciuni. În loc să-și promoveze programul (cu totul anemic, de altfel), a ales calea atacului la baionetă împotriva conducerii Uniunii, a aparatului administrativ, a Consiliului U.S.R. Stranie (dar previzibilă la un politician) metodă: să fragilizezi, atacând-o cu sălbăticie, o instituție a cărei conducere o vizezi echivalează cu tertipurile „investitorilor” care au lăsat în paragină fabricile, pentru a le putea cumpăra ieftin sau pe degeaba.
Nu, domnule Lungu, Uniunea Scriitorilor din România nu este instituția neputincioasă pe care o descrieți. O asemenea imagine există doar în mintea dumneavoastră și a grupusculului de foști membri care au târât-o în peste o sută de procese. Procese pe care le pierd în serie, fiind obligați la plata daunelor. Nu, domnule Lungu, Uniunea nu e o instituție frauduloasă și slabă, ci e mai solidă ca oricând. După anii crizei, care au fost și pentru noi extrem de dificili, am reușit să facem din Uniune locul de unde pornesc și unde se desfășoară multe dintre proiectele culturale de anvergură ale României. Dumneavoastră cu ce vă puteți mândri? Cu câteva calomnii pe internet și cu câteva josnicii postate pe Facebook. Am obținut beneficii pentru scriitori, iar dumneavoastră ne acuzați că vrem să le desființăm. Noi, domnule Lungu, noi, și nu dumneavoastră, am dus bătălia pentru Legea 8/2006, privind suplimentul de pensie. În schimb, dumneavoastră și partidul din care faceți parte (prin antifrază numit Uniunea Salvați România) ați pornit de un an o bătălie cinică pentru anularea acestui tip de drepturi. Nu ați avut nicio atitudine publică împotriva inițiativei legislative a partidului care v-a făcut senator, ba chiar sunteți unul dintre inițiatorii în Parlament ai acestui proiect legislativ. Există riscul ca, prin acest demers, colegii noștri aflați la vârsta pensiei să fie crunt loviți. Nu încercați acum să acoperiți infamia dând, preventiv, vina pe cei care s-au luptat din răsputeri pentru a îmbunătăți viața scriitorimii din România. Scriitorii nu sunt masa amorfă de votanți care v-a propulsat pe listă în Parlament. Scriitorii sunt oameni care gândesc cu propria minte și cărora diversiunile dumneavoastră le repugnă.
Departe de a fi instituția lipsită de credibilitate despre care vorbiți, care trebuie salvată de la pieire, iată, există cinci candidați la președinția ei. De ce ar dori ei să o „salveze”? Ce calități de salvator ați dovedit până acum, domnule Lungu? Ce ați „salvat” prin organizarea sectară a festivalului de la Iași, cu care vă mândriți? Ce ați „salvat” din cei peste 500 000 de euro cheltuiți anual cu organizarea FILIT? Ce a rămas în urma chermezelor și descinderilor în mașini de lux, plătite din bani publici? Ce drepturi de autor ați „salvat”, tot din bani publici, și pentru cine? Ce lucruri „salvate” ați lăsat în urmă la Muzeul Literaturii Române din Iași? Curtea de Conturi e de altă părere: nu ați „salvat”, ci ați torpilat. Așa cum intenționați și cu Uniunea Scriitorilor, în numele unei elucubrante „reforme” ce se reduce la defăimare, denigrare și proces de intenție. La ce propuneri legislative, dintre cele care ar putea dăuna scriitorilor și oamenilor de cultură, v-ați împotrivit de când sunteți membru în Parlament? Nu ați salvat nimic și nu ați propus nimic constructiv. Aroganța și duplicitatea politicianistă pe care le-ați deprins foarte repede sunt insuficiente pentru a vă impune în fața colegilor scriitori. Vă comportați asemenea pompierului piroman, care, după ce pune focul, sosește țanțoș la locul faptei și se laudă că îl stinge. Cam puțin pentru un program managerial.
Conducerea Uniunii Scriitorilor din România