In memoriam Alexandru Muşina

In Memoriam   23 Jun 2013



  Miercuri, 19 iunie, a încetat din viaţă scriitorul Alexandru Muşina, profesor universitar la Facultatea de Litere din Braşov, directorul editurii Aula, din acelaşi oraş.

  Născut la 1 iulie 1954, Alexandru Muşina a absolvit Liceul „Alexandru Şaguna” din Braşov în anul 1973, iar în 1978, Facultatea de Filologie din Bucureşti.

  Cunoscut ca un poet important al generaţiei 80, afirmat la Cenaclul de Luni, Alexandru Muşina a debutat în volumul colectiv Cinci, în anul  1982.

  Prima sa carte de versuri, Strada castelului 104, a apărut doi ani mai târziu. În decursul unei cariere literare de 30 de ani, Alexandru Muşina a publicat mai multe volume de poezie: Lucrurile pe care le-am văzut, în 1992, Aleea Mimozei nr. 3, în 1993, Tomografia şi alte explorări, 1994, Album duminical, 1994, Budila-Express, 1995, Tea, 1997, Şi animalele sunt oameni! (o carte pentru copii), 2000, Personae, 2001, Hinterland, 2003, Poeme alese (1975-2001), 2003, Album duminical, 2004, Regele dimineţii, 2009.

De asemenea, Alexandru Muşina este autorul unor volume de eseuri, dintre care cităm: Unde se află poezia?, 1996, Paradigma poeziei moderne, 1996, Eseu asupra poeziei moderne, 1997, Sinapse, 2001, Supravieţuirea prin ficţiune, 2005.

  În anul 2006, a publicat volumul Scrisorile unui fazan (Epistolarul de la Olăneşti), iar în 2007, Scrisorile unui geniu balnear, reunind o serie de texte apărute în presa literară. La acestea trebuie adăugate: Antologie de poezie modernă. Poeţi moderni despre poezie, în colaborare, 1997 şi Antologia poeziei generaţiei 80, apărută în anul 2000. Ultima sa carte este romanul burlesc şi satiric, Nepotul lui Dracula, apărut anul trecut. Scriitor important, reflectând asupra artei sale şi a altora, profesor care a format generaţii de tineri, Alexandru Muşina a părăsit această lume mult prea repede, înainte de a fi epuizat tot ce avea de spus cititorilor săi.

Dispariţia sa lasă un gol de neînlocuit în inimile celor care l-au cunoscut şi l-au iubit, cât şi în poezia română de astăzi.

Arhiva