Uniunea Scriitorilor din România anunță cu adâncă durere trecerea în eternitate a profesorului și distinsului critic și istoric literar Virgil Nemoianu.
Cunoscutul comparatist s-a născut în anul 1940 la București, a absolvit Liceul „Titu Maiorescu” (actualmente Liceul „I. L. Caragiale”) și Facultatea de Limbi Străine (secția germană-engleză).
După terminarea facultății (în 1961), a lucrat timp de un an ca redactor de limbi străine la Editura Academiei, iar apoi, tot un an, ca redactor la secția externă a revistei „Contemporanul”.
Din 1964 până în 1975, când s-a stabilit în SUA, a fost asistent și apoi lector la catedra de limbă engleză a Facultății de Limbi Străine a Universității din București.
Între 1969-1971 a făcut studii doctorale la University of California din San Diego, unde a devenit doctor cu teza „The Growth and Uses of the Idyllic Model in Literature (England, France, Germany)”.
A deținut catedra specială „William J. Bayron Distinguished Professorship” la Universitatea Catolică din capitala Statelor Unite.
A mai predat la universități din: Londra, Cambridge, Amsterdam, Cincinnati și Berkeley (California), a ținut conferințe și a prezentat comunicări la circa 50 de universități din Europa și din America de Nord.
Este autorul a peste 15 cărți și 600 de articole și recenzii apărute în: România, Elveția, Anglia, Olanda, Canada, Germania, Ungaria, Statele Unite și în alte țări.
Domeniile sale de specialitate au fost romantismul european, teoria literaturii și istoria intelectuală a secolelor XIX și XX.
A publicat două lucrări literare: Simptome (1968, roman) și Arhipelag interior (1994, autobiografie).
A deținut titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Cluj.
Între 1979 și 1994 a fost director al programului de literatură comparată la Catholic University of America, iar între anii 1989 și 1991, prorector-asociat al aceleiași universități.
A publicat mai multe volume, printre care Îmblânzirea Romantismului/ The Taming of Romanticism (Harvard, 1985), în care a lansat conceptul de romantism Biedermeier, ce definește forma în care curentul se adaptează în Balcani, studiu fundamental pentru cei care cercetează romantismul.
În 1989, a publicat volumul A Theory of the Secondary. Literature, Progress and Reaction/ O teorie a secundarului. Literatură, progres și reacțiune, la prestigioasa editură americană „The Johns Hopkins University Press”.
A editat, împreună cu Robert Royal, o colecție de eseuri: Canons la John Benjamins (Amsterdam and Philadelphia).
Prin dispariția lui Virgil Nemoianu, literatura română, dar și lumea universitară românească și internațională suferă o ireparabilă pierdere.