Uniunea Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe trecerea în neființă a prozatorului Emilian Bălănoiu, în data de 21 iunie 2024, la vârsta de 84 de ani.
S-a născut pe 5 noiembrie 1939, în București, într-o familie de intelectuali.
Emilian Bălănoiu a absolvit Colegiul „Sfântul Sava”, iar între anii 1956-1962 a urmat Academia Tehnică Militară.
După terminarea studiilor, a lucrat o perioadă scurtă de timp în Ministerul Apărării Naționale, apoi în învățământul preuniversitar până în anul 2010, când s-a retras din activitatea didactică. A predat în Africa, în anii 1970, ca profesor de matematică și de fizică.
În literatură a debutat în 1969 cu proză scurtă („Adam”). În 1971 a publicat nuvela „Copilăria, adolescența și tinerețea lui Nicolae Ostia” și apoi romanele: „Iubește tu” (1978), „Eristikon” (1983), „Analiză pentru șansele Iuliei” (1985), „Peste toate înălțimile” (1987).
Deși la vremea lor au fost bine primite de critică, autorul nu a inclus decât o nuvelă în volumul său „Ediții definitive” din 2017, publicat la Editura Semne. Acest volum cuprinde șapte romane și opt nuvele.
Printre cele mai cunoscute opere ale lui Emilian Bălănoiu se numără: „Rugă fierbinte”, „Zbor peste Almo”, „Portret de femeie”, „Sauceofi – mergi până la capăt”, „Peste toate înălțimile”, „Iubește tu”, „Tinerețea lui Nicolae Ostia”, „Țară ca un dos de palmă” și multe altele. Criticii au apreciat prozele lui Emilian Bălănoiu pentru construcția lor și pentru profunzimea tematicii abordate.
Ultimele volume, „Opere” și „Ediții Definitive”, strâng laolaltă scrieri noi, dar și mai vechi, revizuite.
Emilian Bălănoiu a fost un membru activ al Uniunii Scriitorilor din România. Prin dispariția sa, literatura română suferă o dureroasă pierdere.